Valea Hunza, aflată la granița dintre India și Pakistan, este o zonă mirifică, uitată parcă de timp și ascunsă prin ungherele munților Himalaya, la aproximativ 3000 de metri deasupra nivelului mării. Ea adăpostește peste 30.000 de suflete și este adesea numită și „oaza tinereții“, „tărâmul nemuritorilor“. Longevitatea și sănătatea de fier caracteristice populației văii Hunza nu sunt subiecte necunoscute cititorului avizat (vezi și articolul din Programul Taberei spirituale yoghine de vacanță® – Costinești 2016, despre Longevitatea ființei umane – de la realitatea minunată a experienței efective a comunităților umane longevive la viziunea halucinantă, bizară și inumană a așa-zisului transhumanism, n.red.).

Drum spre Valea Hunza

Drum spre Valea Hunza

Deși trecătoarea prin care se intră în acest tărâm magic, de o frumusețe aproape nepământeană, este foarte dificil de parcurs, aceasta fiind situată la peste 4.000 de metri înălțime, odată intrat în vale, călătorului i se dezvăluie în fața ochilor un peisaj paradiziac, în care Soarele scaldă adesea piscurile înzăpezite și valea multicoloră, iar aerul nefiresc de tare și curat taie pur și simplu respirația.

Toți marii călători care au venit vreodată în acest ținut edenic, atrași de faima locului și îndeosebi de mitul longevității uimitoare a băștinașilor, au declarat cu mâna pe inimă că nu au mai întâlnit nicăieri o asemenea combinație fascinantă de minunății naturale.

Frumusețea aproape ireală a acestui ținut, în care domnește o pace magică, frumusețe ce pare desprinsă dintr-o scenă de basm, se îngemănează cu puritatea sufletelor locuitorilor, acești oameni fiind ocoliți de griji, suferințe și boli. Cei care trăiesc în această regiune nu se îmbolnăvesc aproape niciodată și arată mult mai tineri decât vârsta pe care o au. Ei ajung să trăiască în medie până la vârsta de 110-120 de ani, ceea ce este ceva obișnuit pentru ei. Prin simplul fapt că aici nu există și se pare că nu au existat niciodată spitale, farmacii, secții de poliție și închisori, nefiind nevoie de aceste avanposturi ale „omului civilizat“, valea Hunza este un loc unic și cu totul special, care a trezit și încă trezește un viu interes în rândul oamenilor de știință.

Valea Hunza

Valea Hunza

Misterul văii Hunza și al locuitorilor ei este la fel de mare chiar și astăzi, în ciuda sutelor de investigații și de cercetări științifice care s-au făcut de-a lungul vremii. Comunitatea Hunza nu este o societate legendară sau mitică, ci una cât se poate de reală, durata de viață a celor care trăiesc pe „acoperișul lumii“ atingând în multe cazuri venerabila vârstă de 145 de ani. Aici putem găsi femei care nasc la 60 de ani și bărbați care arată de 40, având de fapt dublul acestei vârste, și care au încă puterea de a procrea.

Se spune că hunzașii îmbătrânesc frumos și că sunt cei mai fericiți oameni din lume. Aceasta este o trăsătură distinctă importantă a populației Hunza, căci sănătatea lor nu este definită doar de absența bolii, ci și de calitatea generală a vieții lor și de experimentarea directă a bucuriei de a trăi. Se pare că acești oameni manifestă o energie debordantă și un mare entuziasm în efectuarea activităților lor zilnice.

Comparând stilul de viață al locuitorilor văii Hunza cu stilul de viață occidental, în special cel american – binecunoscut pentru numărul mare de obezi, pentru sumele enorme de bani alocate medicamentelor și pentru situarea americanilor în mod repetat pe un loc codaș în ceea ce privește testele sociologice de evaluare a fericirii – putem deduce că avem multe de învățat de la ei.

În valea Hunza, cazurile de obezitate provocată de excesul de calorii sunt necunoscute, mai dese fiind, în schimb, cele de malnutriție. Copiii sunt alăptați până la vârsta de 6-7 ani, fapt care le asigură un sistem imunitar foarte puternic și un aport de calciu neegalat, comparativ cu cel al copiilor din Occident. De aceea, în rândul populației Hunza, bolile sunt destul de rare, ușor de diagnosticat și de tratat – într‑un mod natural, necostisitor, bazat pe alimente și tratamente cu plante de leac. Cât despre starea lor de spirit, mulți dintre cei care au vizitat această zonă afirmă că nu vom vedea în aceste locuri niciun locuitor cu o față tristă, neprietenoasă sau certându-se cu cineva. Cordialitatea și respectul sunt valori extrem de importante pentru ei, care îi țin departe de conflicte și de furie. Acești oameni sărbătoresc înțelepciunea, curtoazia și toleranța.

Viața cea sănătoasă a locuitorilor văii Hunza versus stilul de viață stresant și artificial al occidentalilor

Folosirea sistematică a alimentelor ca medicamente și alimentația frugală

Doctorul scoțian MakKarrison, care a trăit o perioadă îndelungată alături de oamenii din valea Hunza în anii ’20 ai secolului al XX-lea și le-a studiat îndeaproape stilul de viață, a descoperit că mare parte din secretul longevității băștinașilor constă chiar în dieta lor.

Datorită poziției geografice, clima din ținutul în care locuiește populația văii Hunza este una neprielnică, cu ierni foarte aspre, aceasta influențând radical modul de hrănire al locuitorilor, care este unul frugal. De obicei, ei consumă puțină carne, în special în anotimpul rece, și iau doar două mese mici pe zi. Hunzașii nu servesc prima masă din zi până la prânz, chiar dacă lucrează munci fizice grele, începând chiar cu ora 5.30 dimineața. Postul alimentar ținut pe perioade scurte de timp împreună cu mesele modeste cantitativ, în care dieta este în cea mai mare parte vegetariană, alcătuită preponderent din cereale integrale, le păstrează sănătatea sistemului digestiv.

Biologul dr. Margo Adler, care a condus o cercetare recentă și a studiat felul în care limitarea aportului alimentar ne ajută să trăim mai mult, a afirmat faptul că reducerea porției de alimente duce la creșterea ratei de regenerare celulară și la repararea țesuturilor lezate din organism. Aceasta se traduce prin încetinirea procesului de îmbătrânire, deoarece celulele noastre se regenerează astfel.

Comparativ, datorită adaosului de zaharuri rafinate și de carbohidrați, occidentalii consumă adeseori cu mult mai multe calorii la fiecare masă decât au nevoie cu adevărat, nemaimenționând faptul că acest gen de alimente nu asigură niciun fel de regenerare celulară, care este în mod natural asigurată doar de nutrienții de calitate. La nivelul trupului, șase țesuturi sunt regenerate în întregime de către nutrienții aflați în alimentele pe care le consumăm.

Spre deosebire de majoritatea occidentalilor, locuitorii din valea Hunza mănâncă în primul rând pentru menținerea și restabilirea sănătății, și nu pentru satisfacerea unor simple plăceri.

Puritatea apei, a solului, a hranei și calitatea aerului din zonă

Oameni longevivi

Oameni longevivi

Întregul stil de viață din valea Hunza este natural și firesc. Locuitorii își petrec majoritatea timpului în natură, în aer curat, înotând chiar în apă înghețată. Temperatura aerului în vale oscilează între +27 grade Celsius și -10 grade Celsius pe timp de iarnă. Apa pe care o folosesc pentru băut sau pentru gătit este foarte sănătoasă, fiind alcalină și ionizată în mod natural. Alimentația lor este naturală, fără urmă de aditivi chimici.

Pe de altă parte, poluarea apei, a solului și a aerului la nivel global este o realitate tristă a zilelor noastre, iar distrugerea echilibrului natural al întregii planete de către omul modern, așa-zis civilizat, pare iminentă. În plus, dieta occidentală este plină de pesticide, erbicide, fungicide, organisme modificate genetic, chimicale procesate, zaharuri, înlocuitori de zaharuri, glutamat monosodic (MSG), arome artificiale și uneori chiar formaldehidă – o substanță chimică folosită la morgă pentru îmbălsămarea cadavrelor!

Locuitorii din valea Hunza păstrează fructele lăsându-le să se usuce la soare. Ei prelucrează laptele și brânza, dar fără să adauge chimicale sau hormoni. Folosirea pesticidelor în grădini este împotriva legilor Hunza. În cartea Secretele populației Hunza pentru o viață lungă și fericită, Renée Taylor scrie că Mirul (conducătorul ținutului) a fost recent instruit de către autoritățile pakistaneze să folosească pesticidele la cultivarea terenurilor, însă populația Hunza a refuzat. Hunzașii folosesc pentru tratarea pomilor un amestec de apă și cenușă, această soluție protejând arborii fără să otrăvească însă fructele.

Apa băută de aceștia izvorăște din ghețarul Ultar. Analizele de laborator au arătat că această apă este foarte bogată în potasiu și cesiu, din acest motiv apa pură băută de băștinași este o apă foarte bogată în metale active, alcaline, care, în ultimă instanță, previn apariția cancerului.

Consumul foarte redus de carne

Băștinașii din valea Hunza consumă carne aproximativ o dată pe săptămână, iar aceasta nu se compară nici pe departe cu ceea ce produc fermele occidentale. Alimentația lor se axează pe fructe și legume organice, cereale precum orzul, meiul și hrișca, și cele mai multe alimente sunt consumate crude și proaspete, fără a fi gătite sau prelucrate în foc, astfel încât ele își păstrează vitalitatea și încărcătura subtilă (prana). Vegetalele sunt mâncate pe loc, imediat ce sunt culese. De fapt, în anotimpul cald, masa zilnică se compune din peste 80% legume și fructe consumate crude. La o analiză științifică a reieșit că locuitorii beneficiază de 40% calorii din cereale nedecorticate, 30% calorii din legume, 15% calorii din fructe, 10% din leguminoase și doar 1% din alimente de proveniența animală.

Leacul împotriva cancerului

Caisul este unul dintre puținii pomi fructiferi care s-au putut adapta la asprimea climei din regiune. Prin urmare, populația văii Hunza consumă cantități mari de sâmburi de caise. După cum știm cu toții, la ora actuală, unul dintre cei mai mari factori generatori ai mortalității din Occident este cancerul, iar o metodă de luptă împotriva acestei teribile maladii este consumul sâmburilor de caise, deoarece acești sâmburi conțin laetril sau vitamina B17, care este cunoscută pentru efectul de distrugere a celulelor canceroase. Aceasta este una dintre cauzele pentru care cancerul nu este cunoscut în satele din ținutul Hunza. Caisele sunt mâncate crude în anotimpul cald, iar cantitățile care nu pot fi consumate sunt pregătite pentru iarnă într-un mod original (pe care l-am prezentat deja în articolul menționat anterior).

Protejarea sănătății intestinelor

Hunzașii consumă în mod obișnuit iaurt, care ajută la refacerea florei intestinale. Bulgaria este o altă țară în care se consumă cantități mari de iaurt. Conform unui studiu recent, și în această țară trăiesc 1667 de centenari la un milion de locuitori. În Occident însă, statisticile au arătat că în cel mai bun caz întâlnim 9 centenari la un milion de locuitori. Este important să menționăm faptul că flora intestinală sănătoasă este cheia pentru menținerea longevității și a unei bune funcționări a sistemului imunitar.

Exerciții zilnice în aer liber

S-au publicat zeci de studii științifice care arată beneficiile stilului de viață în aer liber pentru sănătate și pentru o cât mai bună stare de spirit. În plus față de muncile fizice grele pe care le efectuează, acești oameni merg pe jos în mod obișnuit aproximativ 20 km în fiecare zi. Și occidentalii merg la sala de sport, dar aceasta nu se compară cu drumețiile pe teren accidentat care durează ore întregi, zi de zi, într-un cadru perfect natural.

Pâinea din făină neprocesată ce conține toate enzimele ce sunt necesare

Hunzașii consumă multe nuci și semințe, și nicio masă nu este completă fără chapatti, o pâine făcută din făină de grâu, mei, hrișcă sau orz (modul de preparare al acesteia a fost descris în articolul menționat anterior). Aceste făinuri conțin germenii de cereale intacți. În Occident însă, în cadrul procesului de prelucrare a cerealelor, în special pentru obținerea făinii de grâu, sunt îndepărtați germenii. În industria alimentară păstrarea germenilor intacți face ca depozitarea produselor de panificație să fie mai dificilă.

Se pare că și calitatea deosebită a pâinii preparate de femeile Hunza le ajută să aducă pe lume copii sănătoși chiar și la vârste înaintate. De ce? Pentru că germenii de grâu sunt bogați în vitamina E și alți fitonutrienți care au rol important în menținerea longevității și a sănătății aparatului reproducător. Este bine de știut faptul că buna funcționare a sistemului endocrin se bazează pe aportul de vitamina E și alți nutrienți necesari pentru creșterea libidoului și a vitalității.

Shilajit, sau mumie, rășina munților

efecte si beneficii shilajit

Shilajit

Shilajit (mumie sau mumio) este numele unei subtsanțe care se întâlnește în special în munții Altai din Rusia și în munții Himalaya. Ea are o consistență și o textură vâscoasă, asemănătoare cu cea a unei rășini, a smoalei sau gudronului.

Despre această substanță naturală deosebită s-a descoperit că posedă o mare capacitate de detoxifiere și că este un energizant puternic pentru organism. Ea conține aproape toate elementele tabelului lui Mendeleev. Fiecare din elementele componente acționează asupra proceselor metabolice corespunzătoare ale organismului, având un efect tonifiant, restabilind echilibrul energetic şi având capacitatea de a trata sau de a preveni numeroase afecţiuni.

Principalul element activ din Shilajit este acidul fulvic, folosit la tratarea problemelor cognitive asociate cu vârsta înaintată, și la alinarea simptomelor bolii Alzheimer.

Meditația și momentele de repaus

Longevitate

Longevitate

În Occident lucrăm adesea în condiții de stres, în viteză, ne măsurăm timpul în termene pentru finalizarea lucrărilor, având atât de puține momente în care pur și simplu să ne oprim din ceea ce facem, să ne relaxăm o clipă, concentrându-ne doar asupra respirației, sau în care să ne bucurăm pur și simplu că existăm și să fim recunoscători pentru faptul că suntem în viață.

Hunzașii practică meditația și își urmează instinctul care le spune când este timpul să se odihnească sau să ia o pauză. Ei petrec adesea un timp în solitudine, practicând introspecția, și consideră comuniunea cu propriul lor suflet extrem de importantă pentru atingerea stării de fericire.

Până când știința va dezlega cu adevărat misterul longevității acestor oameni, boala și bătrânețea vor fi sfidate în continuare, atât timp cât vor fi respectate tradițiile și obiceiurile străvechi din acest colț uitat de lume. Este puțin probabil ca mâine să ne urcăm în primul avion care să ne ducă în valea Hunza, dar ceea ce putem face cu siguranță este să începem să punem în practică tot mai multe dintre secretele locuitorilor acestei văi în viața noastră…