Gripa si raceala – Cele mai bune remedii naturale surprinzator de eficiente – partea II

O sinteză a celor mai indicate modalități de profilaxie și tratament ce sunt perfect naturale pentru gripa și raceala

• În primul rând este importantă izolarea și un repaus îndelungat la pat, de minim 3 zile, ferit de frig și de curenții de aer. Odihna de minim 8-9 ore este obligatoriu necesară pentru refacerea accelerată a organismului. În această perioadă nu se poartă haine foarte groase, ci haine subțiri și de bumbac, care se schimbă des atunci când se transpiră abundent. Dacă se forțează cu diverse activități sau sport, acestea stimulează circulația sanguină, potențând răspândirea virusului gripal în organism. De aceea este indicată odihna atât cât îi este necesar organismului slăbit, în special pentru că în timpul somnului organismul se poate regenera și își reface forțele vitale, producând totodată și o cantitate mare de anticorpi.
• Se fac băi calde, progresive, la picioare, timp de 30 de minute. Șosetele îmbibate cu oțet sau spirt medicinal ajută la scăderea febrei, dacă sunt menținute minim 20 de minute. La fiecare jumătate de oră se reîmprospătează, până când temperatura începe să scadă;
• Dușurile fierbinți relaxează și facilitează somnul rapid. Aburii din baia turcească și din saună ajută la destinderea musculaturii și la decongestionarea nazală, deoarece temperaturile crescute distrug agenții patogeni. Dacă apare senzația de amețeală, se scurtează durata dușului;
• Pe regiunea anterioară a gâtului se aplică zilnic, de trei ori, câte o cataplasmă preparată din argilă, oțet și ceapă rasă, ce se menține timp de o oră;
• La gât se mai pot aplica și comprese cu tătăneasă măcinată fin, semințe zdrobite de schinduf sau frunze zdrobite de varză crudă. Frunzele de varză ajută la ameliorarea durerilor locale, la eliminarea toxinelor acumulate în organism și protejează țesuturile de agresiunea frigului. De asemenea, 2-3 frunze de varză se înmoaie în apă clocotită sau se ung cu puțin ulei, se pun în jurul gâtului și se acoperă cu un prosop, menținându-se timp de câteva ore;
• Se taie felii de cartofi cruzi și se așază la gât sub formă de comprese, pe toată durata nopții. Sucul de cartofi cruzi se bea zilnic, aproximativ un sfert de cană;
• În jurul gâtului se aplică sare grunjoasă ce a fost în prealabil încălzită și apoi învelită într-un prosop. Se menține prosopul atât cât este suportabil, iar după folosire sarea se aruncă, deoarece ea deja a absorbit energiile nefaste din regiunea în care a fost aplicată;
• Se fac frecții pe tot trupul, cu oțet sau cu mixtură mentolată, de câteva ori pe zi, până când scade temperatura;
• Cataplasmele cu făină de muștar s-au dovedit a fi un remediu eficient în tusea productivă cu expectorație. Se prepară o pastă din făină de muștar cu apă caldă, ce se întinde apoi pe un prosop subțire. Cataplasmele se întind pe spate, pe piept sau la baza gâtului, evitând zona inimii. Aplicațiile se fac odată pe zi, de preferat seara înainte de culcare, timp de maxim o jumătate de oră, două-trei seri consecutiv. Aceste cataplasme sunt contraindicate hipertensivilor și persoanelor cu afecțiuni cardiace;
• Se consumă remedii cu efecte imunostimulatoare, cum este Shilajit (mumie). Despre această substanță naturală deosebită s-a descoperit că posedă o mare capacitate de detoxifiere și că este un energizant puternic pentru organism.
  Shilajit – mumie mărește numărul și forța limfocitelor T și a limfocitelor B, piloanele oricărui sistem imunitar matur fapt ce conduce la îmbunătățirea activității sistemului imunitar. Shilajit creează astfel o barieră de protecție împotriva bacteriilor și virușilor. Acizii humici din compoziția sa au un spectru antiviral larg. Acizii humici se pot lega de celula virușilor și neutraliza în acest mod virușii. Ca un adaptogen care combate stresul, Shilajit ajută la menținerea sistemului imunitar.
• Alifiile mentolate ce conțin camfor, mentol, eucaliptol se aplică în zona de sub nas, sau se masează pe tâmple, spate și zonele musculare dureroase;
• Se zdrobește o ceapă și se ține în dreptul nasului, pentru a-i provoca desfundarea. Ceapa are efect mult mai puternic dacă este zdrobită, decât dacă este tăiată cu cuțitul;
• Pulverizatoarele nazale cu soluții saline distrug bacteriile și virușii din mucoasa nazală, înmoaie mucusul și calmează congestia nazală, care devine astfel mai ușor de eliminat. Putem prepara în casă un remediu turnând într-o cană cu apă caldă un sfert de lingură de sare marină (care are efect antiseptic, antiinflamator și fluidizant al secrețiilor bronșice) şi amestecându-l cu un sfert de lingură de bicarbonat de sodiu alimentar. Această mixtură se omogenizează bine și se adaugă într-o seringă (fără ac!). Aplecăm apoi capul peste chiuvetă și introducem seringa pe rând în fiecare nară, lăsând să se dreneze. Se repetă de câte 2-3 ori, în fiecare nară;
• Se mestecă propolis sau se sug pastile cu mentă, eucalipt sau salvie;
• Se face gargară cu macerat de mușețel, salvie, zmeur, mentă sau cu apă sărată, la care se adaugă o lingură de zeamă de lămâie. Într-o cană cu apă caldă se dizolvă o lingură de sare și se face gargară de 4-5 ori pe zi. Dacă apare senzația de gâdilat în gât, gargara se face cu un macerat astringent, la care se adaugă și miere de albine (cu efect antibacterian, antiinflamator și fluidizant al secrețiilor bronșice). Soluțiile fierbinți se lasă întâi să se răcească și se folosesc doar ulterior;
• O altă soluție pentru gargară se obține din 2 linguri de semințe de schinduf care se fierb în 5 cești de apă, aproximativ jumătate de oră. Schinduful dizolvă mucusul și ajută la reducerea inflamațiilor și a durerilor în gât;
• Se face gargară cu amestec de usturoi zdrobit, suc de ceapă crudă, zeamă de lămâie și ulei de măsline, timp de 3-4 minute;
• Usturoiul este un remediu antigripal puternic ce este cunoscut încă din antichitate. Se recomandă să fie consumat la fiecare masă, ca atare sau sub formă de mujdei (preparat prin frecarea cu sare și ulei a grăunțelor zdrobite); pentru evitarea mirosului, se pot înghiți bucăți mici de usturoi; se poate amesteca usturoiul zdrobit și cu miere de albine, preparat din care se iau zilnic câteva lingurițe; în cazul mucoasei gastrice sensibile, mujdeiul se amestecă în supă sau alte alimente ușoare;
• Se face gargară cu macerat din următoarele plante, ce sunt adăugate ca amestec, la un litru de apă: 5 g nalbă mare, 5 g mușețel, 7 g gălbenele, 7 g sânziene, 7 g coada calului, 7 g salvie, 5 g cimbrișor;
• Se beau macerate din salvie, nalbă mare și coada calului, ce au acțiune locală dezinfectantă, antiinfecțioasă și antiinflamatoare;
• Se prepară un macerat la un litru de apă de izvor, din următorul amestec de plante: 7 g salvie, 7 g podbal, 10 g pătlagină, 10 g coada calului, 5 g sunătoare, 3 g coada șoricelului, 5 g mușețel. La acest macerat se adaugă câteva picături de bitter suedez, și se bea zilnic, în reprize, tot litrul de macerat;
• Busuiocul este cunoscut încă din antichitate pentru capacitatea de a vindeca infecţiile respiratorii, pentru efectele lui antiseptice şi expectorante, fiind recomandat în inhalaţii cu decoct sau intern sub formă de macerat cald cu miere pentru revitalizarea rapidă a organismului şi stoparea infecției gripale, mai ales în faza de debut. În tratamentul de şoc se vor consuma zilnic 6-7 căni cu macerat de busuioc, îndulcite cu miere de albine, la intervale de 30 de minute. Dacă febra este ridicată, se adaugă 1-2 linguriţe de mentă;
• Apiterapia recomandă lăptişorul de matcă şi polenul în doză de 3-4 ori mai mare decât cea obișnuită. Este important de reținut că în cazul tusei în general, și mai ales al celei uscate, nu se recomandă sub nicio formă tinctura de propolis, deoarece ea va usca și mai mult mucoasa faringelui. Din contră, se recomandă siropuri sau macerate cu efect expectorant și fluidizant al secrețiilor bronșice, precum este cel de pătlagină, tei, nalbă mare, ciuboțica cucului, muguri de brad, iarbă mare, urzică, oregano, mușețel, isop;
• Se amestecă praf de scorțișoară cu puțin piper și se fierbe timp de câteva minute, în două căni de apă. Se strecoară, se adaugă o lingură de miere de albine și se bea cald;
• Turmericul are proprietăți antiseptice. Un sfert de lingură de praf de turmeric se adaugă la un pahar cu apă caldă de izvor, se amestecă bine și se bea dimineața pe stomacul gol, timp de 3-5 zile;
• Se rade fin o rădăcină de hrean, se adaugă o lingură de miere de albine, zeamă de lămâie și apă. Se amestecă bine și se lasă la macerat câteva ore. Se ia din acest remediu de câteva ori pe zi, cât se consideră necesar. Hreanul tratează toate tipurile de tuse și măreşte imunitatea căilor respiratorii, eliminând toate simptomele virotice;
• Se rad fin 3 cepe, se adaugă o jumătate de cană de miere de albine și o jumătate de cană de apă. Se amestecă bine, după care se lasă la fiert 5 minute. Se strecoară, iar din siropul obținut se beau zilnic 4-5 lingurițe, după ce se răcește;
• Siropul de ridiche neagră este indicat atât în tusea seacă, cât și în cea productivă. După ce se spală, ridichea neagră se scobește la cotorul unde au crescut frunzele. Se face o gaură adâncă, ce se umple jumătate cu miere de albine și se lasă astfel la macerat lângă o sursă de căldură, verificând dacă lasă sirop. Se ia o lingură din acest sirop, la interval de 2 ore. După ce mierea se termină, se adaugă iarăși miere în cotorul scobit, până când coaja ridichii devine stafidită, semn că siropul ei este pe terminate;
• Un alt remediu eficient în caz de tuse și febră este siropul sau comprimatele de ulm, ce se găsesc la magazinele naturiste;
• La siropul de pătlagină se mai pot adăuga și alte plante cu efect antitusiv, emolient, fluidizant al secrețiilor traheo-bronșice, antispastic, antiinflamator, calmant, dinamizant al centrilor respiratori, favorizând astfel expectorația: ciuboțica cucului, tei, lumânărică, nalbă mare, trei frați pătați, muguri de pin, de brad sau de molid, lemn dulce, iarbă mare, scai vânăt (indicat în special în tusea convulsivă), talpa gâștii, mac roșu de câmp, cimbrișor, cimbru, ienupăr, podbal;
• Sub formă de rădăcină uscată, lemnul dulce se mestecă de mai multe ori pe zi, până când își pierde gustul;
• Un vârf de cuțit de piper alb se amestecă cu o linguriță de miere de albine și se consumă ca atare, până la dispariția tusei;
• Se prepară un macerat la rece din 2 linguri de coajă de salcie, eventual rășnită, adăugate la o cană de apă de izvor, din care se consumă zilnic o cană;
• Se prepară un macerat din următorul amestec: 20 g fructe de fenicul, 20 grame fructe de coriandru, 15 grame oregano, 15 grame flori de mușețel, 10 grame flori de tei, 10 grame scorțișoară, 5 grame cuișoare, 5 grame de piper negru. O lingură din acest amestec se macerează câteva ore la o cană de apă de izvor, apoi se strecoară, se îndulcește cu miere de albine și cu zeama de la o jumătate de lămâie, după care se bea;
• Cățeii de la o căpățână de usturoi se rad fin ca pentru mujdei, împreună cu 10 cepe. Acest amestec se fierbe 5 minute într-un litru de lapte, iar când se răcește, se îndulcește cu miere de albine. Se ia o lingură la 2-3 ore, pe toată durata zilei. Deoarece este un antibiotic puternic, se recomandă ca zilnic la masă să se consume câte 3 căței de usturoi, minim de 2-3 ori pe săptămână, deoarece este un puternic remediu natural antibiotic și antiviral, antioxidant și stimulator al imunității;
• Câteva picături de argint coloidal se diluează la o cană de apă și se consumă zilnic, pentru efectul său antiviral și antibacterian;
• Gențiana este un antibiotic natural recomandat sub formă de extracte sau infuzii;
• Extractul de frunze de măslin amplifică activitatea sistemului imunitar și combate numeroase infecții din organism;
• Se prepară un amestec imunostimulator și vitaminizant: 40 grame de fructe de măceșe, câte 30 grame de fructe de cătină, frunze de ciuboțica cucului, frunze de roiniță și frunze de echinacea. Se beau zilnic 2 căni de macerat obținut dintr-o linguriță de amestec la o cană de apă de izvor;
• Infuzia din coji de nuci calmează orice tip de tuse. Nucile cuprinse într-o mână se adaugă la 400 ml de apă și se fierb 5 minute. Ceaiul se bea neîndulcit și cald, nu fierbinte;
• Pe perioada bolii este recomandat să se consume multe lichide, deoarece aceasta ajută la decongestionarea gâtului, previne deshidratarea și menține gâtul umectat. Lichidele consumate (ceaiuri, macerate, supe etc.) nu se beau fierbinți, aceasta fiind dăunător deoarece lichidul fierbinte usucă mucoasa și poate produce arsuri locale, iar aceste microleziuni favorizează instalarea bacteriilor în gât;
• Se prepară suc din rădăcină proaspătă de ghimbir ras, miere de albine și suc de lămâie. Se consumă zilnic câteva căni. De asemenea, la un litru de apă fierbinte se adaugă 3 linguri de praf de ghimbir uscat, miere de albine și zeamă de lămâie, iar lichidul acesta se bea tot, puțin câte puțin, pe tot parcursul zilei, însă doar atunci când preparatul este cald (nu fierbinte);
• La 100 grame de cătină se adaugă 30 grame fructe de măceșe și se lasă la macerat timp de 7 zile. Se iau zilnic câteva lingurițe, dar până în ora prânzului, deoarece acest remediu este puternic energizant și administrat la copii seara poate produce somn agitat;
• Într-o lingură se adaugă miere de albine sau sirop natural de fructe, apoi 2 picături dintr-o tinctură sau bitter din plante medicinale, iar apoi 1-2 picături de ulei esențial de oregano sau cimbru. Se amestecă bine uleiul cu mierea și tinctura, astfel ca amestecul să devină omogen, după care se înghite. Deoarece aceste esențe au o mare densitate uleioasă, atunci când sunt adăugate în mediu alcoolic (așa cum este tinctura sau bitterul), ele se dizolvă bine și după înghițire nu se lipesc de mucoasa gastrică. Aceste uleiuri sunt destul de puternic corozive și fiind astfel diluate, nu atacă mucoasa stomacului, putând fi atunci administrate și persoanelor cu afecțiuni gastrice;
• Aromoterapia distruge microbii din aer. De aceea este indicat să se aerisească bine camera de dormit, iar ulterior să se folosească uleiuri esențiale precum cele de levănțică, busuioc sau mentă;
• Alte uleiuri esențiale indicate pentru inhalație sunt cele de tea tree, eucalipt, lămâie, cimbrișor. De asemenea, nasul trebuie să fie suflat corect: cea mai bună metodă este ca o nară să fie presată cu degetul și să se sufle până se drenează, iar după aceea se presează cealaltă nară;
• Pentru administrarea internă se mai recomandă tinctură de echinaceea, tincturi din amestec de plante imunostimulatoare, suc de cătină sau măceșe, rădăcină de ginseng, ceai de frunze de ceapă;
• Migdalele sunt indicate în tusea seacă. 100 grame de migdale se lasă timp de 12 ore la macerat în apă, până ce pielița maronie se decojește ușor. Apoi sâmburii se pisează, se adaugă 20 grame de miere de albine și puțină ghee, până când se obține o pastă din care se consumă zilnic 4-5 linguri;
• Se consumă fructe crude, lichide, apă de izvor, siropuri, macerate naturale de plante sau infuzii (în anumite cazuri), pentru a evita deshidratarea cauzată de febra excesivă. Un suc foarte bogat în antioxidanți și vitamina C este cel de citrice (portocale, grepfruit, lămâi) care se storc și la sucul obținut se adaugă 2 lingurițe de miere de albine, coajă rasă de fructe și apă de izvor; se lasă la macerat 1-2 ore și se consumă 3-4 pahare zilnic; nu se recomandă prea multe remedii pe bază de alcool sau cafeină, deoarece acestea au efect diuretic, favorizează eliminarea apei din organism, accentuând deshidratarea;
• Este total contraindicat să se administreze medicamente de sinteză chimică, ce se vând la farmacie, chiar și pentru cele mai simple formă de răceală, deoarece aceste medicamente au un raport risc-beneficiu mult amplificat în favoarea efectelor secundare. Majoritatea acestor medicamente înlătură doar simptomele, nu și cauza bolii (așa cum se petrece în cazul remediilor naturale, care totodată întăresc și imunitatea organismului), deci medicamentele nu scad durata bolii și au în plus un aport de substanțe toxice ce este necesar ulterior, la scurt timp după aceea, să fie eliminate printr-o cură de dezintoxicare. Medicii naturiști susțin că substanțele de sinteză chimică au efect de blocare a simptomelor, pe când tratamentul naturist susține organismul pe durata evoluției bolii. Febra, eliminarea secrețiilor nazale, tusea și transpirațiile sunt manifestări obișnuite, normale din partea organismului, în timpul procesului de formare a anticorpilor și de întărire a rezistenței la infecții. De aceea, toate aceste simptome trebuie tratate. Dacă totuși simptomele persistă după tratamentul naturist chiar și după 5 zile, fără a se prezenta nicio ameliorare, atunci se merge la medic. Medicamentele antibiotice de sinteză chimică sunt recomandate doar în cazul infecției virale în care se instalează și o suprainfecție bacteriană;
• Dintre alimentele indicate pe perioada gripei se recomandă supe ușoare calde (de orez, linte, legume cu verdețuri), sucuri de fructe și legume, hrișcă bine fiartă, orez cald integral fiert cu multă apă, salate de crudități (morcovi rași) etc.; sunt contraindicate dulciurile din comerț, precum și iaurtul și alte lactate care amplifică producția de mucus în arborele bronșic. Se evită mâncărurile prea solide;
• Dacă se optează pentru postul negru complet, atunci se beau 4-5 litri de apă caldă, cu înghițituri mici, pe tot parcursul zilei, pentru că ajută extraordinar de mult la refacerea rapidă a organismului.

Citeste Partea I a articolului