Anotimpul rece şi condiţiile meteorologice specifice (temperaturi scăzute, frig, ploaie, vânt, umiditate) pot influenţa în mod semnificativ evoluţia afecţiunilor care apar în această perioadă. Astfel, o simplă răceală poate apărea pe parcursul întregului an, cu precădere vara.
În schimb, gripa apare mai mult în perioada de iarnă, noiembrie-februarie, atunci când sistemul imunitar este mai vulnerabil din cauza schimbărilor bruşte de temperatură şi a virusurilor gripale. Iar virozele respiratorii, ce se transmit în special prin contactul direct sau indirect cu persoana contaminată, sunt prezente aşadar tot timpul anului şi depind foarte mult de capacitatea individuală a fiinţei umane de a se apăra în fața agenţilor patogeni. Deși atât răceala, cât și gripa și virozele respiratorii au unele simptome asemănătoare (nas înfundat, usturime în gât, febră, tuse), totuși ele sunt diferite.
Apariția si manifestarea simptomelor de gripa si raceala
Odată pătrunse în organism, virusurile care stau la baza acestor afecţiuni activează mecanismele imunitare de apărare. Globulele albe învaţă atunci să atace şi să distrugă celulele infectate, iar acest proces reprezintă răspunsul imunitar al organismului. Există peste 200 de tipuri de virusuri, dintre care peste 100 de tipuri de rinovirusuri, care produc aproximativ 50% dintre răceli. Alte tipuri de virusuri sunt coronavirusurile, virusurile gripale, paragripale, virusul sincițial, adenovirusurile și enterovirusurile.
Răceala este cea mai comună infecţie virală, ce este provocată în special de rinovirusuri și ea afectează mucoasa nazală, sinusurile, faringele şi căile respiratorii. De regulă, simptomele răcelii debutează la trei zile de la infecţie, printr-o stare generală de oboseală și disconfort, senzaţii de usturime ale faringelui, dureri de cap și de gât, urmate de creșterea consistenței mucozităților nazale, strănut și modificări de culoare a pielii, ce capătă un aspect palid. Răceala se transmite atunci când mâinile unei persoane vin în contact cu secreţii nazale provenite de la o persoană infectată. Contrar părerilor „din popor“, frigul nu determină apariţia răcelii şi nu creşte riscul de infecţie.
Atunci când infecţiile virale se manifestă exclusiv asupra căilor aeriene superioare prin strănut excesiv, nas înfundat, secreţii nazale abundente, este clar că s-a instalat viroza respiratorie, întâlnită și sub numele de infecție acută a căilor aeriene superioare. Viroza respiratorie are o perioadă de incubație de 24-72 de ore de la momentul contaminării și până la apariția infecției. Simptomele care apar ca urmare a răspunsului imun al organismului la infecție variază de la o persoană la alta, dar cele mai frecvente sunt rinita (inflamația mucoasei nasului) cu nas înfundat, strănutul şi secreţiile nazale ce apar în primele zile. Tabloul clinic include uneori şi dureri în gât (cu durată scurtă), dureri de cap, conjunctivită (ochi roşii), fără febră în cazul adulţilor (febra apare la copii). Rareori apare şi tuse în a patra sau a cincea zi, atunci când simptomele nazale au dispărute aproape complet. Secreţiile nazale devin uneori purulente (de culoare galben-verzui) în absenţa unei suprainfecţii bacteriene şi semnifică infectarea sinusurilor. Examenul clinic nu evidenţiază modificări, în pofida disconfortului subiectiv al pacientului. Durata bolii este în medie de o săptămână. Viroza se poate instala prin contactul direct cu persoana contaminată, contactul indirect cu obiecte contaminate sau pe calea aerului, prin strănut sau prin inhalarea particulelor virale ce sunt împrăștiate.
Gripa este cea mai periculoasă viroză respiratorie, fiind provocată de virusul gripal, ce poate proveni în urma unor epidemii. Ea se manifestă mai amplu, ca o infecţie a plămânilor şi a căilor respiratorii. Anual, aceasta afectează aproximativ 5-10% din populaţia adultă, explozia de cazuri înregistrându-se în special la sfârşitul toamnei sau începutul iernii. Primele semnale sunt date de febră, tuse, migrene şi o stare generală de disconfort și de slăbiciune a organismului, care apare brusc. Este important de reținut că atunci când organismul se luptă cu o afecţiune virală, este posibil să se instaleze şi o suprainfecţie bacteriană, din cauza sistemului imunitar slăbit.
O răceală simplă debutează cu câteva strănuturi, cu secreţii nazale uşoare sau înfundarea nasului şi o stare de oboseală sau letargie. În schimb, gripa are un debut brusc și violent, cu febră mare de peste 39 de grade Celsius, fiind însoţită de frisoane, dureri puternice de cap, dureri musculare, tuse uscată puternică, oboseală, lipsa poftei de mâncare, dureri oculare, roșu în gât etc. Febra poate dura de la 3 până la 5 zile. Tusea este şi ea prezentă şi poate avea o durată excesivă de manifestare până la două luni de zile, persistând chiar şi după dispariţia celorlalte simptome. Durerile musculare sunt mult mai acute decât în cazul răcelii, iar frisoanele sunt însoţite de dureri abdominale şi ale oaselor, precum şi de o senzaţie de usturime a ochilor. Stările de greaţă şi vomă sunt, de asemenea, asociate gripei, iar în cazuri grave acestea pot evolua şi în alte tulburări gastro-intestinale.
De aceea, gripa poate fi uşor confundată cu simpla răceală, dar este cauzată de virusuri diferite şi produce simptome mai severe. Principalul mod de diferenţiere a răcelii şi gripei constă în faptul că cea dintâi afectează pe o durată mai scurtă şi într-un mod mai puţin agresiv organismul decât gripa, care are o durată de manifestare lungă şi poate prezenta episoade severe de afectare a organismului. Astfel, trupul este supus unui efort susţinut de a lupta împotriva gripei, iar imunitatea poate fi pusă în pericol.
Febra este primul indiciu care atrage atenția asupra instalării gripei. Este adevărat că există şi cazuri de răceli în care apare febră, dar nicidecum nu este vorba de o creştere mare şi bruscă, încă de la debutul bolii, aşa cum este în cazul gripelor. În plus, gripa este însoţită adesea de dureri musculare puternice care sunt o manifestare specifică a sa. Acest simptom nu apare la răceală, aşa cum nici frisoanele nu îşi au locul în tabloul simptomatologic al unei simple viroze.
Durata fiecărei afecţiuni diferă. În timp ce răceala dispare în câteva zile, maxim o săptămână, o gripă serioasă poate ţine şi câteva săptămâni.
Tratamentele recomandate se diferenţiază în funcţie de fiecare afecţiune, simptomatologie şi tipul de infecţie, însă este important ca toate să aibă o acţiune antiinflamatoare asupra căilor respiratorii infectate, antispastică pentru a calma tusea şi emolientă pentru fluidizarea şi eliminarea eficientă a secreţiilor nazale.
Remediile naturiste pentru tratament in gripa si raceala
Medicina naturistă străveche prezintă un larg arsenal de remedii eficiente pentru prevenirea și tratarea acestor simptome și afecțiuni. Mai întâi este recomandată odihna la pat și izolarea pentru câteva zile, timp ce îi este necesar organismului ca să își refacă forțele vitale. Dintre remedii, sunt recomandate în special macerate calde din plante medicinale cu proprietăţi neurosedative, antiinflamatoare, emoliente, expectorante, sudorifice, antitusive şi de protecţie faţă de contaminarea virotică.
Efectele tămăduitoare cresc prin combinarea ceaiurilor cu aspirina naturală preparată din scoarţă de salcie. Urmează apoi siropurile cu extracte din plante, care ameliorează simptomele din afecţiunile cronice şi acute ale tractului respirator, având efecte expectorante, bronholitice, mucolitice şi antiinflamatoare. Sunt eficiente şi pastilele de supt pe bază de extracte din plante, precum și diverse siropuri preparate prin macerarea unor plante cu puternice proprietăți antivirale (ghimbir, usturoi, ceapă, piper, hrean etc.).
Extern se aplică, masând ușor, un unguent corporal cu mentol şi camfor, ce ajută la calmarea iritaţiei căilor respiratorii şi la alinarea durerilor musculare, de tâmple şi de spate. Se mai recomandă și băi fierbinți sau saune, precum și diverse alte remedii eficiente: pulverizatoare nazale, comprese, cataplasme, gargară, aromoterapie, alimente ușoare sau chiar postul negru integral.
Comentarii recente